Stagiul minim de asigurare pentru acordarea de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate

Stagiul minim de asigurare pentru acordarea de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate

ART. 6
(1) Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) – d)

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, este de 6 luni realizate în ultimele 12
luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Exemplul nr. 1 – Situație în care există 6 luni integrale de stagiu de asigurare
_______________________________________________________________
luna 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
zile lucrătoare 19 22 23 20 23 22 21 22 20 22 20 21
zile de stagiu 19 20 13 20 13 21 21 22 20 22 20 21
_______________________________________________________________
– luna 1 reprezintă prima lună anterioară producerii riscului; (…)
– luna 12 reprezintă a 12-a lună anterioară producerii riscului.
În acest caz condiția de stagiu de asigurare este realizată, întrucât se constată că există 6 luni
integrale de stagiu de asigurare (lunile 1 – 6).
(2) În cazul în care nu au fost realizate venituri în ultimele 6 luni anterioare lunii pentru care se
acordă concediul medical, stagiul de asigurare se consideră realizat dacă prin însumarea
perioadelor din ultimele 12 luni anterioare producerii riscului rezultă un număr de zile de stagiu de
asigurare cel puțin egal cu numărul total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni anterioare producerii
riscului.
Exemplul nr. 2 – Situație în care nu există 6 luni integrale de stagiu de asigurare
_______________________________________________________________
luna 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
zile lucrătoare 19 22 23 20 23 22 21 22 20 22 20 21
zile de stagiu 10 19 16 10 13 5 21 22 10 22 20 16
_______________________________________________________________
În acest caz se ia în considerare perioada ultimelor 6 luni anterioare producerii riscului (lunile 1 –
6).
Numărul total de zile lucrătoare din această perioadă este de 126 de zile, iar numărul de zile de
stagiu este de 111 zile.
Diferența este de 15 zile.
În acest exemplu, pentru a completa stagiul de asigurare necesar de 126 de zile se iau în calcul
15 zile de stagiu de asigurare din lunile 7 – 12 (5 zile din luna 7, respectiv 10 zile din luna 8). Astfel
se constituie stagiul de asigurare necesar pentru deschiderea drepturilor la concedii și
indemnizații.
(3) Stagiul minim de asigurare se constituie și din însumarea perioadelor asimilate stagiului de
asigurare prevăzute la art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările
ulterioare, precum și a perioadelor în care persoanele asigurate au beneficiat de indemnizații
pentru incapacitate temporară de muncă suportate de fondul de asigurare pentru accidente de
muncă și boli profesionale

(1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de
sănătate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate:

a) persoanele fizice, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, care
realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui
raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte
venituri asimilate salariilor de la persoane fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt
asimilate acestora, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul
securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte;
b) persoanele fizice care realizează în România veniturile prevăzute la lit. a), de la angajatori din
statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană, cu
respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
c) persoanele fizice care realizează în România veniturile prevăzute la lit. a), de la angajatori din
state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale,
precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
d) persoanele fizice care beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii;
e) persoanele fizice care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la lit. a) – d) și
care se pot asigura pe baza contractului de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări
sociale de sănătate prevăzut la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005
privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Share this post

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *